CINE SÎNT CEI 2,85 MILIOANE DE CETĂȚENI CARE NU'ȘI DECLARĂ ETNIA

Rezultatele recensămîntului de anul trecut ne arată niște statistici interesante.

Maghiarofonii mai sînt un milion în țară, dar scad numericește.

Dacă în 1930 la nivelul Rumîniei Mari reprezentau 10% din totalul populației, azi se mai declară maghiari doar 5,3%.

Statisticile din tabelul de mai sus arată cîți maghiarofoni mai sînt în județele cu populație care se declară de etnie maghiară.

Scad în procente inclusiv în Harghita-Covasna-Mureș.

Dar cea mai interesantă cifră pe care o descoperim în rezultatetele ultimului recensămînt sînt cei 2.850.000 de cetățeni care nu și’au declarat explicit etnia, sau nu au știut cum să o facă.

Modul cum a fost pregătit și organizat recensămîntul de anul trecut a lăsat cîteva statistici neclare.

Iar cea mai ”indisponibilă” informație este de ordinul milioanelor.

Curat, murdar….

Am putea spune că cea mai mare minoritate din țara noastră sînt cei ”fără etnie” de 13% din total.

Ceea ce frapează cel mai mult este lipsa de certitudine a acestui recensămînt legat de numărul rumînilor din țară, știind că cel puțin două milioane dintre noi facem un dute-vino permanent între occident și acel ”acasă” din Rumînia.

Despre cei care nu au participat la recensămînt nu mai vorbim.

Este suficient să amintim aici că la alegerile din ultimii 20 de ani tot mai puțini rumîni participă.

La recensăminte probabil se petrece la fel.

Încercînd să găsim o explicație a numărului mare de cetățeni care nu și’au declarat etnia, putem avansa aici una dintre ipoteze.

Prima la care ne gîndim este că acești cetățeni rumîni să fi redobîndit sau mai ales, obținut cetățenia în ultimii 20 de ani.

De aceea prezentăm o statistică a dosarelor pentru cetățenia rumînă pînă în 2022 pe ultimii 11 ani.

Întrebarea care se ridică este de ce ar ține secretă etnia la recensămînt, rumînii din stînga Prutului.

Pentru că nu au găsit printre opțiuni ”etnia” de moldovean?

Și atunci nu au declarat nimic?

Totuși ne gîndim că nu sînt de ordinul milioanelor cetățenii Republicii Moldova care ar solicita și cetățenia rumînească, iar cei mai mulți care au făcut’o ar fi explicabil să se declare mai curînd rumîni și nu ”moldoveni”.

În ultimii 3 ani s’a micșorat simțitor numărul de dosare depuse pentru redobîndirea cetățeniei rumîne.

De la 96.810 dosare de redobîndire a cetățeniei rumîne depuse în 2011 s’a ajuns la 38.720 dosare depuse în 2021.

Motivele care au dus la aceasta:

1. pandemia de Covid 19 a limitat posibilitatea de călătorie a moldovenilor

2. consulatele nu au funcționat o perioadă îndelungată de timp

3. dosarul de redobîndire a cetățeniei rumîne este mai greu de format. Pe lîngă actele care se solicitau anterior, se cere suplimentar apostilarea tuturor actelor emise în alte țări decît Rumînia.

Timpul mediu de redobîndire a cetățeniei rumîne este de 3 ani. Însă în acest moment, se prevede o micșorare a termenului. În ultimii 3 ani s’au depus de 3 ori mai puține dosare pentru redobîndirea cetățeniei rumîne.

Verificarea autenticității actelor se face mult mai rapid.

Cei care au depus dosarele după 2021 încoace, vor primi o soluție mai rapid din motiv că în anul 2020, jumătate de an nu s’a lucrat din cauza pandemiei.

Citiți și: GEȚII LIBERI SAU ”BARBARII” DE DINCOACE DE DUNĂRE ȘI COLAPSUL ROMEI

sau

CE SPUN STRĂINII DESPRE MARELE NEAM AL GEȚILOR ”CEI CRUZI”

Vatra Stră-Rumînă‬ ‎Dacii‬ ‎Geții‬ ‎Pelasgii‬ ‎Geția‬ ‎Dacia‬ ‪ROMANIA‬ RUMÎNIA‬